Peste 100.000 de tineri nu sunt preocupați cu nimic. Care este explicația

Peste 100.000 de tineri nu sunt preocupați cu nimic. Care este explicația

Biroul Național de Statistică (BNS) arată că unul dintre 4 tineri din Republica Moldova, nu se ocupă cu nimic, ceea ce înseamnă că nici nu învață, nici nu lucrează. Dacă să „traducem” asta în cifre, atunci 134.000 de tineri, cu vârste cuprinse între 15 și 34 ani, nu au nicio ocupație.

„În trimestrul I au fost înregistrați 134.000 de tineri NEET, cu grupa de vârstă 15-34 de ani. Cel mai mare indicator îl înregistrăm în trimestrul trei, motivul fiind că tinerii finalizează studiile și nu sunt angajați pe câmpul muncii”, afirmă șefa Direcției statistica forței de muncă, BNS, Mariana Alerguș.

Potrivit specialiștilor, sunt puțini oameni care ajung să se angajeze. Din numărul total de persoane, 8% sunt șomeri, adică sunt în căutarea unui loc de muncă. De asemenea, este și un număr de persoane care îngrijesc de familiile lor. Sunt tineri care pleacă peste hotare la muncă sau intenționează să plece și alte situații când poate fi o dizabilitate, poate fi o problemă de sănătate, potrivit Mariane Alerguș.

Citește și: Tot mai puțini șomeri primesc ajutor social!

Între timp, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) afirmă că, de la începutul anului curent, au fost angajate 7.200 persoane, dintre care 31% sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 34 de ani.

„De regulă, aceștia au preferat să ocupe un loc de muncă în următoarele profesii: fie cofetar sau bucătar, contabil, cusător sau croitor, sudor, mecanic auto. Avem această sferă de înfrumusețare: manichiuristă, frizer, coafor, cosmetician”, a menționat Oxana Dulghieri, șefa Serviciului monitorizare, ANOFM.

Specialiștii au și o explicație de ce numărul șomerilor este atât de mare, în special în zonele rurale. Potrivit Oxanei Dulghieri, problema constă în discrepanța persoanelor cu statut de șomer din mediul rural, care ajunge la 62%, iar a locurilor de muncă de doar 13%. O altă problemă ar fi salariile mici, neatractive, în special în mediul rural. Iar cea de-a treia problemă ar fi informarea insuficientă a persoanelor.